Premierul Bolojan, la Bruxelles: Recuperarea celor 231 de milioane de euro din PNRR, printre temele abordate (Calea Europeană)
Episode Description
Sorin Grindeanu aruncă în aer acordul coaliției de guvernare după 8 luni: Vom extinde consultarea internă în PSD dacă să mergem înainte cu Ilie Bolojan sau alt premier PNL și dacă USR să rămână sau nu în coaliție (G4Media) - Adevărul despre studiile la Drept ale ministrului Radu Miruță. A dat licența în prelungiri, a scris „Dreptul familiei” cu tatăl său şi s-a luptat să devină avocat (Libertatea) - Cum explică instituțiile statului penetrarea sistemului de apărare românesc de către ruși. Pozițiile oficiale ale CSAT și MAE (Adevărul) - Testul restructurării sistemului bugetar: vor fi cheltuielile salariale cu bugetarii, în valoare nominală, mai mici anul acesta decât anul trecut? (Ziarul Financiar)
Premierul Bolojan, întâlnire la Bruxelles cu europarlamentari ai partidelor din coaliție: Recuperarea celor 231 de milioane de euro din PNRR, printre temele abordate (Calea Europeană)
Calea Europeană anunță că premierul Ilie Bolojan a avut miercuri seară, la Bruxelles, o întâlnire cu europarlamentari ai partidelor din Coaliția de guvernare, întrevederea având loc în contextul vizitei pe care șeful Guvernului o efectuează în capitala instituțiilor europene pentru a participa, între altele, la semnarea declarației de intenție privind lansarea mecanismului EastInvest și pentru a discuta cu președinta Comisiei Europene despre PNRR.
Dialogul între prim-ministrul Bolojan și europarlamentarii români a avut ca teme agenda întâlnirilor pe care șeful executivului le va avea cu înalți oficiali europeni, informează Palatul Victoria.
De asemenea, premierul a prezentat principalele teme de discuție, de la recuperarea celor 231 de milioane de euro din PNRR, după adoptarea reformei pensiilor speciale ale magistraților, până la Programul SAFE, situația fiscal-bugetară a României și măsurile luate pentru reducerea deficitului bugetar.
Au fost abordate, totodată, cele două ordonanțe de urgență adoptate marți seară de guvern, privind relansarea economică și reforma în administrație.
Calea Europeană scrie și că România intră în mecanismul european EastInvest, o platformă de finanțare vizând investiții de cel puțin 28 miliarde euro pentru regiunile de frontieră estică ale UE.
EXCLUSIV INTERVIU Sorin Grindeanu aruncă în aer acordul coaliției de guvernare după 8 luni: Vom extinde consultarea internă în PSD dacă să mergem înainte cu Ilie Bolojan sau alt premier PNL și dacă USR să rămână sau nu în coaliție (G4Media)
Președintele PSD Sorin Grindeanu a declarat miercuri într-un interviu acordat G4Media că va propune un vot intern în PSD pentru ca partidul să decidă dacă vrea să rămână în coaliție cu Ilie Bolojan premier sau dacă vrea alt premier de la PNL. De asemenea, votul intern din PSD va arăta dacă partidul vrea să rămână în coaliție cu USR sau fără USR, a mai spus Sorin Grindeanu în interviul pentru G4Media.
Anunțul președintelui PSD vine la doar 8 luni de la crearea coaliției de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR, cu Ilie Bolojan premier, și cu câteva zile înainte ca primul ministru să prezinte în coaliție proiectul de buget pentru 2026 și proiectul de reformă a pensiilor militarilor, polițiștilor și angajaților din serviciile de informații.
Adevărul despre studiile la Drept ale ministrului Radu Miruță. A dat licența în prelungiri, a scris „Dreptul familiei” cu tatăl său şi s-a luptat să devină avocat (Libertatea)
De-a lungul timpului, au existat numeroase comentarii legate de studiile la Facultatea de Drept pe care viceprim-ministrul Radu Miruță susține că a făcut-o „ca un hobby”. Nu de mult, într-o sală de judecată, el declara că nici măcar n-are studii de Drept sau cunoştințe juridice. Libertatea vă dezvăluie adevărul despre parcursul lui Miruță prin facultate privată de Ştiințe Juridice din Târgu Jiu, despre cartea de drept pe care el a publicat-o, dar și despre cum i s-a năruit visul de a deveni avocat.
Cum explică instituțiile statului penetrarea sistemului de apărare românesc de către ruși. Pozițiile oficiale ale CSAT și MAE (Adevărul)
Administrația Prezidențială și Ministerul Afacerilor Externe au răspuns solicitărilor „Adevărul” în cazul Automecanica Mediaș, companie controlată de afaceriști ruși, implicată într-un contract de 857 milioane de euro cu Ministerul Apărării. CSAT susține că a analizat tranzacția prin care Automecanica încearcă să preia controlul Popeci Utilaj Greu, iar ANCEX că a înregistrat firma pentru operațiuni cu produse militare. Niciuna dintre instituții nu explică, însă, cum a fost posibil ca o companie controlată de cetățeni ruși cu legături documentate la cercurile de putere de la Moscova să obțină aceste autorizații.
Testul restructurării sistemului bugetar: vor fi cheltuielile salariale cu bugetarii, în valoare nominală, mai mici anul acesta decât anul trecut? (Ziarul Financiar)
Guvernul a aprobat marţi seară două ordonanţe de urgenţă - prima privind administraţia publică şi cea de-a doua privind o aşa-numită relansare economică. Nu avem de-a face cu o „reformă”, atât de mult trâmbiţată, dar este un început, spun economiştii chestionați de ZF.
Dincolo de multele prevederi ale primului act normativ, ceea ce a atras atenţia au fost măsurile preconizate de reducere a cheltuielilor de personal ale administraţiei publice, locale şi centrale, cu 10%, şi a numărului de angajaţi cu 10%. Sunt prevederi care merg mână în mână pentru că, dacă reduci personalul, automat reduci chetuielile salariale. Sunt doar trei căi ce pot fi urmate în acest caz: reduci personalul, reduci veniturile salariale sau tai sporurile.
„Probabil că reducerile se vor face prin eliminarea celui de-al 13-lea salariu, prin reducerea unor sporuri. Se reduc acum puţin şi, la anul, sau peste doi ani o luăm de la capăt. Ce s-a propus nu este o reformă. O reformă adevărată ar fi presupus comasări de UAT-uri. Sunt prea multe, prea stufoase”, spune Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România.
Vorbind despre “pachetul de relansare economică”, adoptat, la rându-i, prin ordonanţă de urgenţă, ministrul finanţelor, Alexandru Nazare, s-a referit la el ca la “un instrument strategic de 5 miliarde de euro, cu aplicare din acest an până în 2032”.
Dacă guvernul a obţinut spaţiu fiscal, în urma majorărilor succesive de taxe, atunci ar fi trebuit să dea înapoi, în primul rând, ce a luat. Adică să relaxeze fiscalitatea, comentează Adrian Codirlaşu.