„În Republica Moldova există o voință populară și națională evidentă, care s-a exprimat prin vot, de accelerare a apropierii de Uniunea Europeană și, implicit, de România. Pentru Moldova, modelul de societate nu poate fi despotismul oriental și dictatura de tip țarist, nu poate fi ca ideal revenirea în ghearele imperiului.

Există acolo o voce a sângelui, există o voce a latinității, există și o voce a rațiunii”, spune invitatul de astăzi al Moldova Zoom, scriitorul, publicistul și fostul nostru coleg de la RFI, Matei Vișniec. Acesta mai spune și că „în momentul în care Moldova va face parte din Uniunea Europeană, e ca și cum s-ar uni cu adevărat cu România”, dar și că, din păcate, clasa politică din România nu poate fi în acest moment un exemplu pentru cea din Republica Moldova. „În România nu avem încă lideri de talia Maiei Sandu”, spune Matei Vișniec.

Temele ediției:

-        Caz de rezonanță în Republica Moldova – jurnaliștii de investigație de la Ziarul de Gardă au demonstrat că șeful unei importante agenții de stat care gestionează traficul aerian al Republicii Moldova a câștigat concursul pentru funcție în baza unui CV falsificat. Jurnaliștii au demonstrat că directorul agenției „MoldATSA”, Dumitru Vangheli, a inclus în CV date false despre pregătirea sa de pilot și o presupusă activitate la Air Canada. În fața discrepanțelor semnalate, Vangheli a invocat existența unor „misiuni secrete”. Ancheta jurnalistică mai descrie angajări controversate, promovări interne ale unor persoane apropiate, majorări salariale pentru conducere și diferențe între imaginea profesională declarată și istoricul firmelor directorului agenției. La scurt timp după publicarea investigației, Dumitru Vangheli a fost suspendat. Liliana Barbăroșie aduce detalii.

-        Scandal în Republica Moldova după ce un bărbat și-a falsificat CV-ul, apoi și-a inventat o biografie și relații de rudenie inexistente cu un cunoscut scriitor. A reușit apoi să câștige un concurs pentru a ocupa funcția de director la cea mai importantă companie de stat din domeniul aviației. Ne povestește cazul rupt din filmele de la Hollywood Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

-        Parlamentul European condamnă provocările Rusiei la granițele Uniunii Europene. La Strasbourg, unde săptămâna aceasta a lucrat și colega noastră Mădalina Șerban, Parlamentul European a adoptat o rezoluție privind incursiunile cu drone în România, statele baltice și Finlanda, pe care le consideră parte a unei strategii de intimidare și destabilizare. Este menționată în context și Republica Moldova. Ce înseamnă acest vot pentru România și cât de mult poate contribui Uniunea Europeană la securitatea flancului estic? Mădălina Șerban vine cu detalii.

-        O rețea de 256 de conturi false pe TikTok a lucrat în ultimele 4 uni pentru erodarea încrederii în instituțiile statului și în parcursul european al Republicii Moldova.

-        Republica Moldova a primit din partea SUA studiul de pre-fezabilitate pentru linia electrică Strășeni–Gutinaș, numită și Linia Libertății, un proiect strategic care interconectează țara cu România și cu piața europeană de energie.

-        BNM a majorat rata de politică monetară pe termen scurt de la 6,5% la 7% anual, în contextul intensificării presiunilor inflaționiste, ceea ce va duce la majorarea dobânzii creditelor.

Știrile zilei:

Republica Moldova a primit din partea SUA studiul de pre-fezabilitate pentru linia electrică Strășeni–Gutinaș „Liberty Line”, Lilia Libertății, un proiect strategic care va contribui la consolidarea securității energetice și la extinderea interconectării cu România și cu piața europeană de energie. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, transmite IPN.

Linia va fi construită cu finanțare gratuită din partea Guvernului SUA, care a alocat 130 de milioane de dolari, și va fi cea de-a treia interconectare de înaltă tensiune dintre Republica Moldova și sistemul electroenergetic european prin România, după proiectele Vulcănești-Chișinău și Bălți-Suceava.

Potrivit studiului prezentat, linia de tensiune înaltă Strășeni–Gutinaș va avea o lungime estimată de aproximativ 70 km pe teritoriul Republicii Moldova și va traversa 25 de localități din raioanele Strășeni, Nisporeni, Călărași și Hâncești. Proiectul va contribui la majorarea capacității de transfer a energiei electrice între Republica Moldova și spațiul european ENTSO-E.

***

BNM a majorat rata de politică monetară pe termen scurt de la 6,5% la 7% anual. Potrivit Băncii Naționale a Moldovei, decizia a fost aprobată în contextul intensificării presiunilor inflaționiste. BNM precizează că majorarea ratei de bază urmărește temperarea ritmului de creștere a prețurilor de consum, stimularea economisirii și ancorarea anticipațiilor inflaționiste.

Creșterea ratei de politică monetară va crește costul la care băncile se împrumută de la BNM și, implicit, la majorarea dobânzii creditelor oferite de bănci populației și agenților economici.

***

Fostul bașcan al autonomiei găgăuze, Irina Vlah, președinta partidului pro-rus Inima Moldovei, ar urma să rămână cu conturile blocate după ce Republica Moldova s-a aliniat la sancțiunile europene impuse acum câteva zile împotriva a șase persoane care au lucrat pentru destabilizarea Republicii Moldova și au promovat interesele Rusiei.

Ordinul, semnat de ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi, a fost publicat în ediția de astăzi a Monitorului Oficial.

Alături de Irina Vlah, fără fonduri și resurse economice vor rămâne alți cinci activiști din rețelei criminale coordonate de oligarhul fugar Ilan Șor.

***

O rețea de 259 de conturi false pe TikTok a adunat peste 115 milioane de vizualizări în mai puțin de patru luni, promovând mesaje despre criza economică, corupție, autonomia găgăuză și presupusele riscuri ale integrării europene. Potrivit unui raport al Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării, citat de IPN, scopul campaniei era erodarea încrederii în instituțiile statului și în parcursul european al Republicii Moldova.

Potrivit raportului, conturile utilizau conținut generat sau modificat cu ajutorul inteligenței artificiale și imitau surse media sau pagini civice pentru a părea credibile.

Centrului pentru Comunicare Strategică constată că TikTok este utilizat pentru viralizarea rapidă a mesajelor manipulatorii, iar conținutul scurt, emoțional și repetitiv permite atingerea unui public foarte larg.  Actorii implicați în astfel de campanii exploatează teme sensibile pentru societate, inclusiv probleme economice, identitare și de securitate.

Autorii documentului concluzionează că manipularea informațională se adaptează rapid la platformele cu audiențe mari și exploatează teme sensibile pentru a amplifica neîncrederea în instituții și a polariza societatea.