La Chișinău, în contextul incertitudinii politice de la București, revine o întrebare constantă: în ce măsură această criză ar putea influența sprijinul României pentru Republica Moldova și continuitatea proiectelor comune, mai ales în scenariul unui executiv fragil sau al unui premier cu susținere politică limitată. Liliana Barbăroșie sintetizează opiniile și îngrijorările exprimate la Chișinău în legătură cu evoluțiile de la București. 

 

Temele ediției:

-        Republica Moldova, care este supusă aproape permanent șocurilor și instabilităților politice, acum, paradoxal, pare o oază de stabilitate, democrație și și aspirații europene în spațiul românesc, spune invitatul de astăzi al Moldova Zoom europarlamentarul Siegfried Mureșan. Un premier slab la București poate lăsa în zona declarativă proiectele începute cu Republica Moldova, însă parcursul european al Chișinăului nu este amenințat în acest moment – pentru că este bine ancorat și susținut la Bruxelles.

-        Vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, face o vizită în R.Moldova, în ajunul Zilei Europei. Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate va avea întrevederi cu președinta Maia Sandu, dar și miniștrii de Externe și cel al Apărării. Între timp, socialiștii lui Dodon se pregătesc să serbeze, tot pe 9 mai, Ziua Victoriei. Valeria Vițu aduce detalii de la Chișinău.

-        Justiția din Republica Moldova este în fața unui nou mare proces de corupție. Procurorii acuză că oligarhul condamnat Vladimir Plahotniuc i-ar fi dat fostului președinte, socialistului Igor Dodon, 800 de mii de dolari. Dodon neagă acuzațiile și cere judecarea de la zero. Ar fi a doua oară când dosarul ar reîncepe de la zero. De ce l-a refuzat instanța această solicitare? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”.

-        Republica Moldova a primit factura pentru reparația liniei electrice Isaccea–Vulcănești, avariată în luna martie în urma atacurilor cu drone rusești: 25 de mii de euro. Nota de plată va fi transmisă Rusiei.

-        Autoritățile moldovene își concentrează resursele pe corupția la nivel înalt, inclusiv pentru investigarea cauzelor de fraudare a fondurilor UE.

-        Republica Moldova se confruntă cu un deficit major de forță de muncă și ar putea fi nevoită să importe 300 de mii de muncitori din alte țări.

-        Liderul separatiștilor transnistreni, Vadim Krasnoselski, îi mulţumeşte președintei Maiei Sandu pentru poziţia privind Transnistria, în fața amenințărilor Moscovei de a veni să-și apere compatrioții.

 

Știrile zilei:

Republica Moldova a primit factura pentru reparația liniei electrice de înaltă tensiune Isaccea–Vulcănești, avariată în luna martie în urma atacurilor rusești cu drone asupra infrastructurii energetice din Ucraina. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat pentru NewsMaker că suma se ridică la aproximativ 500 de mii de lei moldovenești, echivalentul a 25 de mii de euro. Nota de plată urmează să fie transmisă Federației Ruse. „Ei au atacat linia, ei ne-au afectat infrastructura”, spune ministrul.

În urma atacului cu drone, principala arteră prin care Republica Moldova importă curent din România a fost scoasă din funcțiune pentru aproape o săptămână, iar pentru a menține alimentarea cu energie, Moldelectrica, în coordonare cu operatorii din România și Ucraina, a activat rute alternative. Guvernul de la Chișinău a instituit atunci stare stării de urgență în energie pentru a putea gestiona situația de criză.

***

Autoritățile moldovene își concentrează resursele pe corupția la nivel înalt. Guvernul modifică regulile de investigare a cauzelor penale. Centrul Național Anticorupție (CNA) își va extinde competențele pentru investigarea fraudelor financiare în proporții deosebit de mari, inclusiv ale celor care afectează fondurile publice, externe și interesele financiare ale Uniunii Europene, potrivit unui proiect aprobat de Guvern.

Centrul Național Anticorupție va deveni instituția principală responsabilă de investigarea oricărei fraude care vizează fondurile venite din afara țării și resursele financiare ale Uniunii Europene. De asemenea, atribuțiile Procuraturii Anticorupție au fost modificate pentru a combate mai eficient corupția de nivel înalt.

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) se va concentra pe criminalitatea organizată, terorism și cauzele cu un grad ridicat de complexitate.

Iar în cazurile economico-financiare și vamale, urmărirea penală va putea fi efectuată de Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal, sub conducerea PCCOCS, deoarece aceste instituții au datele, instrumentele și expertiza necesară

Noile măsuri fac parte din agenda de reforme menită să alinieze Republica Moldova la standardele Uniunii Europene, termenul de implementare fiind stabilit pentru iunie 2026.

***

Republica Moldova se confruntă cu un deficit major de forță de muncă, iar soluția ar putea include importul a peste 300 de mii de lucrători din alte țări, a declarat ministrul Dezvoltării Economice de la Chișinău, Eugeniu Osmochescu, la TVR Moldova.

Eugeniu Osmochescu a precizat că au fost identificate trei domenii principale care pot impulsiona creșterea economică: industria, tehnologia informației și comunicațiilor și agricultura. În contextul lipsei acute de personal, ministrul susține că importul de forță de muncă devine o necesitate.

În același timp, el a dat asigurări că acest proces va fi strict reglementat și nu va pune în pericol securitatea statului.

În paralel, autoritățile își propun să mobilizeze și resursele interne, inclusiv populația inactivă.

***

Liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, îi mulţumeşte Maiei Sandu pentru poziţia privind Transnistria, după ce secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Şoigu a acuzat de la Moscova Chişinăul că încearcă să elimine trupele ruse din regiunea pro-rusă din estul Republicii Moldova.

„Oricât de complicate ar fi relaţiile noastre, eu totuşi cred în politicienii moldoveni, a declarat K presei locale. Cred că spun adevărul şi că sunt împotriva soluţionării militare a problemei transnistrene. Desigur, există multe nuanţe - şi înarmarea Moldovei, şi unităţile speciale care participă în programe NATO. Dar asta e altceva. Eu o cred pe doamna preşedintă când spune că nu doreşte să rezolve problema transnistreană pe cale militară. Şi le mulţumesc pentru asta, fără îndoială”, a declarat marţi Vadim Krasnoselski, citat de NewsMaker și News.ro.

Declaraţiile vin după ce secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Şoigu, a acuzat autorităţile de la Chişinău că, împreună cu Uniunea Europeană, ar încerca să elimine din regiune Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR). Oficialul rus a declarat că Moscova „va folosi toate metodele disponibile” pentru a-şi proteja cetăţenii din regiunea transnistreană. Mesajul a fsot preluat și de ambasadorul neacreditat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, care a amenințat că Rusia va apăra cetăţenii ruşi din stânga Nistrului „prin toate mijloacele disponibile”. Chișinăul a reacționat amintind că prezenţa trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova este ilegală și a calificat declarațiile Moscovei drept „provocatoare, inacceptabile şi regretabile”.

Şi Uniunea Europeană a respins ameninţările Moscovei. Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper, a declarat că UE susţine „pe deplin independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, în frontierele sale recunoscute internaţional. Rusia este bună doar la a ameninţa, a minţi şi a submina stabilitatea regională”, a adăugat Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene.